Creierul uman ar putea simti campul magnetic al Pamantului la fel ca pasarile

Creierul uman ar putea simti campul magnetic al Pamantului la fel ca pasarile

Daca nu v-ati intrebat niciodata ce au in comun pasarile, albinele, mustele, pestii, sau viermii cu lupii, acest articol raspunde acestei curiozitati: un simt magnetic care ii ajuta sa navigheze. Se pare ca oamenii de stiinta au descoperit ca am putea face si noi acest lucru.

Pana recent s-a crezut ca oamenii nu au un simt magnetic. Cu toate acestea, avem un criptocrom (cry2) in retina care este magnetosensibil atunci cand este expus la lumina. Aceasta perceptie urma sa se schimbe in anul 2019. In urma unui studiu s-a constatat ca campurile magnetice afecteaza undele alfa ale creierului uman. In prezent nu se stie daca acest lucru duce la vreo modificare a comportamentului.

Surprinzatoarea descoperire a fost facuta de Joseph Kirschvink si colegii sai de la Institutul de Tehnologie din California din SUA. Potrivit acestora, modificarea directiilor campurilor magnetice din apropiere a provocat modificari temporare in activitatea creierului uman.

Campul magnetic al Pamantului

Directia si intensitatea campului magnetic al Pamantului variaza in functie de locatia geografica. De exemplu, la polul nord magnetic, unul dintre cei doi poli unde campul magnetic este cel mai puternic, directia campului este indreptata vertical in jos, in pamant.

In emisfera nordica, acest unghi vertical se schimba, dar campul magnetic este intotdeauna inclinat in jos. Atunci cand tineti o busola pe orizontala, capatul indreptat spre nord este usor tras in jos. Capatul indreptat spre sud al unor busole din emisfera nordica este ponderat pentru a compensa tractiunea.

Descoperirea facuta de Joseph Kirschvink

Studiul condus de Kirschvink ofera dovezi experimentale ca undele creierului uman raspund la schimbari controlate ale campurilor magnetice cu puterea Pamantului. Kirschvink spune ca aceasta este prima dovada concreta a unui nou simt uman: magnetoreceptia. Subiectilor, in timp ce stateau nemiscati intr-o camera intunecata, li s-a inregistrat activitatea creierului folosind electroencefalografia (EEG). Concomitent, bobinele electromagnetice au fost folosite pentru a crea campuri magnetice. Experimentul a imitat modificarile campului magnetic la care suntem supusi atunci cand ne miscam in lumea reala.

Cum s-a desfasurat studiul

Kirschvink a construit o camera izolata protejata cu radiofrecventa si i-a pus pe participanti sa stea in tacere si in intuneric total timp de o ora. In acest timp, ei au mutat campul magnetic in jurul camerei si au masurat undele cerebrale ale participantilor cu ajutorul electrozilor pozitionati in 64 de locatii pe capul lor.

Testarea a fost efectuata cu 34 de participanți umani dintr-o gama larga de varsta si o varietate de etnii. In timpul uneia dintre sesiuni, participantii nu au experimentat nimic mai interesant decat sa stea singuri in intuneric. Cu toate acestea, printre multi participanti, modificarile undelor cerebrale au fost corelate cu modificarile campului magnetic din jurul lor. Mai precis, cercetatorii au urmarit ritmul alfa din creier, care are loc intre 8 si 13 Hertz. Aceasta este o unitate de masura a faptului daca creierul este angajat sau se afla intr-un mod de repaus. Cand un creier uman este neangajat, puterea alfa este mare. Cand ceva ii atrage atentia, constient sau inconstient, puterea sa alfa scade. Cativa alti stimuli senzoriali, cum ar fi vederea, auzul si atingerea, sunt cunoscuti ca provoaca scaderi bruste ale amplitudinii undelor alfa in primele cateva secunde dupa stimulare.

Concluziile experimentului asupra creierului uman

Experimentele au aratat ca, la unii participanti, puterea alfa a inceput sa scada de la nivelul liniei de baza imediat dupa stimularea magnetica. Aceasta a scazut cu pana la 60% in cateva sute de milisecunde. Ulterior a revenit la nivelul de baza la cateva secunde dupa stimul.

Testele au mai aratat ca creierul pare sa prelucreze in mod activ informatii magnetice si sa respinga semnale care nu sunt „naturale”. De exemplu, cand componenta verticala a campului magnetic s-a indreptat constant in sus in timpul experimentelor, nu au existat modificari corespunzatoare ale undelor cerebrale. Campul magnetic indica in mod normal in jos in emisfera nordica. Din acest motiv, creierul ignora semnale care sunt in mod evident „gresite”. Aceasta componenta a studiului ar putea fi verificata prin replicarea experimentului in emisfera sudica, unde modelul opus ar trebui sa fie valabil.

Ce spun scepticii

Afirmatiile conform carora oamenii pot detecta campuri magnetice au fost de multa vreme o sursa de controverse, dar alti cercetatori sunt optimisti cu prudenta in ceea ce priveste noua lucrare. Posibilitatea ca oamenii sa aiba un simt magnetic este incitanta, dar rezultatele vor trebui replicate, spune Nathan Putman (LGL-firma de cercetare ecologica). „Un sceptic ar putea argumenta ca exista o multime de motive pentru care undele cerebrale s-ar putea schimba si este posibil sa nu aiba nimic de-a face cu orientarea.”, spunea acesta.

Este posibil ca EEG-urile sa fi detectat perturbari din mediul inconjurator. Aceasta o afirma Can Xie de la Universitatea Peking din China. Acesta admite, insa, faptul ca studiul a incercat sa elimine acest lucru. „Este greu de interpretat semnalul EEG cu precizie, ceea ce face dificila explorarea in continuare a mecanismului molecular de baza in aceasta etapa.”

 

 

Daca rezultatele se mentin, poate insemna ca simtul magnetic a jucat un rol in viata nomade a stramosilor nostri vanatori-culegatori.

Pentru mai multe articole despre magneti click aici.